O iubire neconsumată nu se uită niciodată…

Cel mai bun sfat pe care ți-l poate oferi cineva este acela să nu iei decizii la supărare. Am cunoscut cupluri care se înțelegeau și se potriveau perfect, totuși, din cauza orgoliului și a deciziilor luate în grabă, nu au rezistat. Dacă iubirea este mare, și supărarea va fi pe masură. Astfel de relații, în care desparțirea vine după o ceartă banală, sunt cele mai regretate și probabil nu vor putea fi uitate cu ușurință.

Suntem capabili să trecem peste o relație apusă, dacă în timpul relației descoperim adevărata fața a omului de lângă noi – când se dovedește că a jucat un rol, afișând o imagine care nu corespunde cu adevăratul său caracter. Dar ce ne facem când acea persoană nu a greșit, iar din „nebunia dragostei” am distrus relația perfectă? Ce ne facem dacă acea persoană reprezintă tot ceea ce ne dorim, iar noi nu mai putem face nimic pentru a o aduce înapoi?

Există expresia „te iubesc ca un nebun”, iar în unele cazuri se adeverește. Dragostea are acestă calitate, de a te face să îți pierzi mințile, însă ar trebui ca fiecare dintre noi să găsim puterea de a ne stapâni în momentele de furie. Altfel, vom ajunge să regretăm unele decizii tot restul vieții.

Vă voi da un exemplu de desparțire banală, urmată de o decizie prostească, care a spulberat și cea mai mică șansă de împăcare.

De ceva vreme, pe blogul meu exista rubrica „povestea ta”, unde oamenii care doresc să vorbească o pot face în anonimat, obținând astfel sfaturi și păreri de la ceilați utilizatori care au trecut prin experiențe similare. O astfel de poveste, în care avem de-a face cu o relație perfectă cu deznodământ trist, a ajuns la mine.

Se potriveau atât de bine încât cuvintele deveniseră de prisos, se înțelegeau din priviri. Erau îndragostiți și se vedeau toată viața împreună. Era o relație în care calmul domnea, iar iubirea părea că începe să construiască cea mai frumoasă realitate. Erau de puțin timp împreună, dar suficient cât să conștientizeze fiecare că și-a întâlnit sufletul pereche. Urmau să se mute împreună, însă umbrele trecutului nu le dădeau pace. Interesant este faptul că amândoi, deși erau singuri când s-au cunoscut, nu reușeau să se desprindă de vechile relații, și nu pentru că nu voiau ei, ci pentru că ceilalți nu îi lăsau.

Se spune că n-ai nicio șansă să găsești femei sau bărbați buni care să fie singuri, dar pe ei soarta i-a adus totuși împreună. Au hotărât să se mute împreună, însă cu o zi înainte să se întâmple asta, ea l-a anunțat că nu e pregatită să facă pasul acesta. El s-a supărat. Nu au mai vorbit câteva zile de-atunci, timp în care ea s-a văzut cu fostul iubit. El a aflat și, după o discuție telefonică, realitatea lor a devenit doar o poveste. Nu şi-au mai vorbit câteva luni, timp în care fiecare a revenit la vechea relație. S-au reîntâlnit dupa mai mult timp și au văzut unul în ochii celuilalt aceeași sclipire. Dragostea nu dispăruse… Nu erau genul de persoane care să trădeze. Știau că nu au voie nici măcar să se îmbrațișeze, și n-au făcut-o! Au hotărât să rămână prieteni, să își mai vorbească din când în când, însă iubirea dintre ei începuse să devină tot mai mare. Simțeau cum se sufocau când stăteau unul în fața celuilalt. Nu vorbeau despre ceea ce a fost între ei, așa conveniseră că e mai bine, până într-o zi, când au facut-o. A fost singura lor ceartă adevărată, cu reproșuri, cu vorbe grele… De atunci, totul s-a terminat, însă ei nu s-au uitat în anii ce au trecut. Fiecare și-a făcut familia lui, dar continuau să se gândească unul la celălalt, la momentele petrecute împreună, la cât de bine se potriveau, la felul în care comunicau… Le lipseau liniștea lor și aerul ce le umplea sufletele de fericire…

Oricine visează să întâlnească sufletul pereche dar câți dintre noi avem norocul acesta? Îmi doream să citesc o continuare și deja publicasem povestea pe site. După nici două ore de la publicare, primesc un mail de la persoana care mi-a transmis povestea, care, deși îi păstrasem anonimatul, m-a rugat să șterg articolul. Nu am îndrăznit să întreb care este motivul și am facut-o fără să stau pe gânduri. Am rămas însă cu multe semne de întrebare…

O iubire care se termină brusc, atunci când sentimentele au cea mai mare intensitate, nu se uită niciodată. Dacă ar exista mai multe vieți, cred că acestui gen de suflete li s-ar acorda o a doua șansă și ar primi misiunea să se caute. Nu știu ce sfaturi ar putea să primească acești oameni, pentru că deja vorbim și despre alte persoane. Un suflet bun pune fericirea celorlalți înainte de fericirea proprie, din acest motiv cred că ar mai merita o șansă… în viața asta sau într-o alta viitoare. Speranța moare ultima. Nu se știe niciodată…

Chris Oliver

Foto: Varakumar

Totul sau nimic. Nu-i da unei femei jumătăți de măsură!

S-au scris o mulțime de articole pe tema „ce își doresc femeile”. Am citit articole scrise atât de femei, cât și de bărbați, însă niciunul dintre articole nu m-a convins. Suntem diferiți pentru că ne dorim lucruri diferite. Dacă nu ar fi așa, nu ar exista atâtea modele de haine, mașini, telefoane, casele ar arăta identic, iar noi am purta uniforme. Dacă întrebi o femeie ce vrea, probabil îți va spune ce își dorește în acel moment, și nu în general. De ce? Pentru că nu s-a gândit la asta până să o întrebi. Dorința femeii nu este una la suprafață, conturată prin educație, este ceva mult mai în profunzime decât atât. Dacă vrei să înțelegi cum funcționează un lucru, nu este suficient să îl privești din exterior. Mecanismul tuturor lucrurilor se află în interior. Dacă într-adevăr dorești să cunoști pe cineva, încearcă să îi cunoști esența, să îi cunoști sufletul…

Oamenii nu sunt locuințe pentru sufletul tău. Dacă o locuința o poți renova și decora după bunul plac, nu același lucru îl poți face și cu oamenii.

Hai să încercăm să cunoaștem femeia în profunzime!

Tot ceea ce scriu aici este doar un punct de vedere personal, al unui bărbat, și nicidecum unul general. Nu pot garanta că toți bărbații văd lucrurile ca mine, însă textul meu ar putea măcar să ofere impulsul de a gândi în profunzime.

Să ne întoarcem la anii copilăriei, atunci când încă nu eram modelați, când educația încă nu își lăsase amprenta asupra noastră. Ce făcea un băiat căruia îi placea o fetiță? Încerca să îi intre în grații, să o impresioneze, îi făcea pe plac, era protectiv cu ea. Ea era cea care primea atenție, iar el se mulțumea să fie în preajma ei. Ca băiat, eram fericit când știam că eu sunt cel preferat… Oare atunci, gândeam cu mintea sau făceam ceea ce ne dicta inima?

Anii au trecut iar educația și-a făcut simțită prezența. Am început să gândim și au apărut elementele de selecție. Bărbații se mai poartă frumos doar atunci când cuceresc o femeie după care, încep să impuna reguli și în final doresc „decorarea locuinței” – modelajul. Exact ceea ce spuneam mai devreme: oamenii nu sunt locuințe pentru sufletul tău! Aceasta este prima greșeală într-o relație; că încercăm să îl schimbăm pe cel de lângă noi după bunul nostru plac.

O femeie este precum un copil, are nevoie să primească mereu atenție, să fie iubită, alintată, protejată, dar mai ales să nu îi fie îngrădită libertatea. Da, gelozia manifestată este un mijloc de îngrădire a libertății. Să îi oferi cuiva încrederea ta, cântărește mai mult decât de a-i arata iubirea prin gelozie. Când cineva primește încrederea ta, probabil va încerca sa nu te dezamăgească, însă nu același lucru se întâmplă când i se interzice să facă ceea ce dorește. Lucrurile interzise, oricât de banale ar fi, devin interesante.

Ne plictisim repede, de orice, inclusiv de relații.

Trăim într-o lume în care se caută tot ce este nou. Ne dorim ultimele modele de telefoane, ne îmbrăcăm cu ultimele colecții de haine, facem update la ultimele versiuni de aplicații, într-un cuvânt: ne place tot ce este nou!

Nu-ți lăsa relația să îmbătrânească!

O relație prăfuită, ruginită, nu va mai merge, se va bloca asemenea unui robinet nefolosit. O femeie are nevoie să fie surprinsă mereu, nu îi place monotonia și sedentarismul din cuplu. După experiența mea, bărbații vor întreba: ”de ce doar femeile au nevoi?”. Să fie clar, bărbații au nevoie decât de femeia de lângă ei! E suficient atât! La bărbați e simplu: femeia le oferă totul! O femeie transformă casa într-un cămin, oferă o familie și multă iubire, dă culoare și căldură căminului, dar cel mai important: DĂ VIAȚĂ! Ce își mai poate dori un bărbat? Lucruri? Lucrurile și le pot face, că de aia e bărbat…

Concluzia este că o femeie are nevoie să primească TOTUL (Totul sau nimic. Nu-i da unei femei jumătăți de măsură), ba mai mult decât atât, are nevoie ca tu să înțelegi asta fără că ea să ți-o spună. Să înțelegi ce își dorește femeia de lângă tine, să știi să o asculți, reprezintă cea mai mare dovadă de iubire. Reprezintă interes și atenție din partea ta.

Nu astepta să îți spuna ce vrea, ci încearcă să îi cunoști privirea. În privirea ei poți vedea tot ceea ce prezintă interes pentru ea. Lasă femeia să își cumpere ce vrea iar tu, asigură-te că poți susține asta! Ești bărbat, ce naibi! Bărbatul trebuie să își întrețină familia, să scoată apă și din piatră seacă la nevoie… Și ca bărbat, când îți fug ochii după altele, amintește-ți de ce te-ai îndrăgostit de ea! Este aceeași persoană și este lângă tine acum. Amintește-ți cât de îndrăgostit erai și cât de mult îți doreai să ai zece vieți pentru a le petrece alături de ea. Amintește-ți când simțeai că o cunoști dintr-o viață anterioară… Este aceeași persoană, o ai lângă tine! E talismanul tău, icoana ta, universul tău, sensul vieții tale! Nu îi spune că o iubești, ci arată-i asta chiar acum! Și nu cu o floare… florile, deși sunt frumoase, se ofilesc. Călătoriți, umpleți-vă sufletul de viață, creați-vă amintiri frumoase, bucurați-vă de lumea în care trăiți. Lumea acesta va fi aici și când voi nu veți mai fi, însă voi nu o veți mai vedea niciodată. Dacă aveți copii, știu că vreți să îi știți bine și că munciți pentru ei, să le faceți un viitor, însă viitorul si-l vor face singuri, la fel ca și voi.

Vreți ca și copiii voștri să fie fericiti? Păi fiți fericiți și ei vor învăța de la voi!

Chris Oliver

Foto: Max Pixel