Destinul, uneori, alege cele mai ciudate căi și cele mai neașteptate momente pentru a aduce în viața noastră oamenii de care avem nevoie. Parcă face asta intenționat – să nu dăm importanță celor pe care, poate, i-am așteptat întreaga viață.
În marea aceasta de oameni, este foarte ușor să îi lăsăm să ne scape printre degete pe cei a căror prezență în viața noastră este esențială pentru înfăptuirea destinului nostru.
În viață, întâlnim tot felul de oameni.
Pe unii îi cunoaștem prin intermediul altor oameni, în timp ce pe alții îi cunoaștem în cele mai ciudate împrejurări sau neașteptate momente. Oriunde ne uităm, ne intersectăm privirile cu alți oameni.
Pe unii dintre acești oameni, nu îi întâlnim întâmplător.
Ei apar în viața noastră exact în locul și momentul potrivit iar rolul lor în destinul nostru poate dura doar preț de o secundă.
Te întrebi cum ne poate schimba viața cineva într-o singură secundă?
Imaginează-ti că te pregătești să traversezi strada și cineva te bate pe umăr pentru a te întreba ceva (cât este ceasul, unde este o strada anume, etc.), în timpul acela celelalte persoane de lângă tine traversează și sunt lovite de o mașină.
Realizezi că puteai fi și tu una dintre victime dacă acel ”scuzați-mă…” nu te oprea la timp. O singură secundă venită de la cineva a cărui față nici nu ai apucat să o vezi și care, nici măcar nu a apucat să te întrebe ce voia.
Astfel de lucruri se întâmplă zi de zi în viața noastră iar, de cele mai multe ori, noi nici măcar nu băgăm de seamă.
Dumnezeu lucrează prin oameni.
Oamenii nu apar întâmplător în viețile noastre. Unii vin pentru a ne salva, alții pentru a ne învăța sau pentru a ne obliga să revenim la calea cea dreaptă – este vorba despre așa zisele lecții de viață.
Dumnezeu nu pedepsește pe nimeni – El este bun și iertător, însă noi, uneori, avem nevoie de câte-o palmă pentru a ne trezi. Scopul scuză mijloacele.
Dacă noi ne abatem de la destinul nostru și mergem pe o altă cale, unde este totul frumos și ușor, am mai ști că suntem pe calea greșită? Evident că nu!
Atunci apar acei oameni care trebuie să ne învețe ceva. Și cum noi nu vrem să învățăm de vorbă bună, ne vor da o lecție.
Ar trebui să fim recunoscători pentru toți oamenii, buni sau răi, pe care i-am întâlnit și îi vom mai întâlni și de-acum încolo, pentru că datorită lor suntem ceea ce suntem. De la unii oameni putem învăța un singur lucru: să nu fim ca ei!
