Știi, o relație, nu este un joc.
Inima nu este un magazin, să intri să iei ce îți dorești și apoi să pleci. Nu poți intra și ieși din viața cuiva, în funcție de starea de spirit pe care o ai în momentul acela.
Nu știu dacă ți-a spus mama ta, dacă te-a învățat, dar oamenii au suflete. Dacă nu mă crezi, întreab-o pe ea. Oamenii nu sunt obiecte pe care să le folosești o vreme și apoi să le arunci. Oamenii au sentimente și pot fi foarte ușor răniți.
Fericirea ta nu poate însemna durerea altora.
Cuvintele dor. Sunt unele cuvinte care te pot face să îți deschizi ușor inima. Însă există și unele cuvinte care te pot „trezi”, care te pot ateriza brusc, iar aceste cuvinte ar trebui spuse doar dacă le simți complet, doar dacă ești complet sigur de ele.
Pentru că, știi, inimile sângerează, inimile se rup, inimile suferă. Tu ești persoana care, la prima luptă, bate la uși și vorbește despre despărțire? Tu ești persoana care se retrage și dispare la fiecare problemă? Tu ești persoana care, la fiecare dezacord, fuge repede la linia de sosire?
Și după toate acestea, ai îndrăzneala să pretinzi o nouă șansă, o nouă încercare? Nimeni nu îți poate ierta aceeași greșeală, iar și iar. Se presupune că omul din greșeli învață, dar să faci aceeași greșeală mereu, nu mai este greșeală, este o alegere!
Oricât de mult te-ar iubi cineva, la un moment dat nu va mai avea putere să ierte. Nu va mai avea rezistență să îndure. Nu va mai avea răbdare să aștepte.
Cuvintele sunt precum pietrele pe care le aruncăm în apă; ele nu se mai întorc, oricât am regreta pe urmă. Așa că ai grijă; într-o bună zi, ușa ar putea rămâne închisă definitiv în urma ta și nu vei mai avea unde să te întorci.
