Dragostea există de când există lumea.
De la Eva și Adam. Poate chiar mai devreme. Dar există. Așa că s-au spus și s-au scris trilioane de cuvinte despre iubire… Toți, de la cei mai înțelepți la cei mai ignoranți, au căutat cuvinte pentru a exprima ceea ce simt. Să-i spună celuilalt cât de îndrăgostiți sunt…
Dar știi ceva? La urma urmei, cineva care este cu adevărat îndrăgostit, poate nici măcar să nu aibă nevoie de cuvinte. Să-i fie de ajuns privirile… De multe ori nici măcar acestea. Să simtă iubirea celuilalt și să se prăbușească, chiar dacă celălalt este la kilometri distanță…
De-a lungul anilor am ajuns să înțeleg, am ajuns la concluzia că limba oficială a iubirii este tăcerea.
Dragostea se exprimă cel mai bine în tăcere. Nu are nevoie de un cuvânt. Îi simți mirosul celeilalte persoane și e suficient… O atingi. Sau pur și simplu o simți. Chiar dacă ea nu este acolo, cu tine. Chiar dacă e în altă parte. Departe. Spune-mi că nu ți s-a întâmplat… Dacă nu, așteaptă, ți se va întâmpla.
Este magie să-l simți pe celălalt. Dar este și mai magic să simți iubirea. Să te umple de absența ei. Să fii peste tot, fără să fii măcar în spațiu…
Nu căuta cuvinte care să îți îmbrace dragostea, doar simte-o.
Cu toată puterea sufletului tău, fără frică, doar cu pasiune. Să te lași purtat de vrajă, chiar dacă cazi. Dacă nu te îndrăgostești, nici măcar o dată în viață, viața ta nu are sens, pentru că ar fi doar despre supraviețuire.
Data viitoare când vrei să-i spui sau să scrii ceva persoanei de care te-ai îndrăgostit, doar uită-te la ea sau dă-i o foaie goală… Acesta este cadoul suprem.
