Să pleci de lângă persoana care nu a fost vrednică să stea lângă tine…

Să pleci de lângă persoana care nu a fost vrednică să stea lângă tine...

Avem tendința de a folosi o unitate de măsură pentru emoții: „Te iubesc foarte mult. Te apreciez foarte mult. Îmi place mult de tine”. Cât de greșit!

Emoțiile, fie există, fie nu există. Dragostea nu are măsură. Ori iubești, ori nu. Aprecierea și respectul nu au măsură. Ori le simți, ori nu. Așa cum antipatia, disprețul sau indiferența nu au nicio măsură.

Așa că, nu accepta lângă tine pe cineva care se joacă cu vorbele.

Oamenii nu sunt doar asta. Oamenii sunt un set de sentimente, gânduri, experiențe, nevoi. Un partener este totul sau nimic. Nu este nici “numai” aceasta, nici “doar” alta. Nu există unitate de măsură pentru ceea ce te face cineva să simți. Ori îți place de respectiva persoană, ori nu.

Cu jumătățile de măsură unii încearcă să convingă, să încadreze pe cineva într-o categorie. Să dea impresia că sunt undeva la mijloc, în timp ce stau în pragul ușii cu speranța că cealaltă persoană nu îi va lăsa să plece. Știi, de fapt îi folosesc sentimentele pentru a putea satisface confirmarea emoțională de care au nevoie atunci când sunt stresați.

Perpetuează o poveste cu cuvinte nebunești, bine uzate. Cele pe care le țin la îndemână în buzunar și le înmânează oricărei persoane care pare însetată de dragoste. Își pot recunoaște cu ușurință prada.

Se entuziasmează, fentează despre asta, cuceresc și apoi se retrag pentru că nu sunt „disponibili emoțional”. Aceștia sunt precum un foc de artificii care se stinge când exclamațiile se opresc. Și, în loc să dispară cu scuze, rămân în colțul lor precum copiii care se joacă de-a v-ați ascunselea. Pentru că sunt siguri că vei căuta acea strălucire pe care o aveau atunci când te-au cunoscut.

Dacă face asta, pleacă!

Să pleci fără să te uiți înapoi, cu certitudinea că meriți atenție cu normă întreagă și o îmbrățișare plină de emoții. Nu te mulțumi cu prostiile pe care le primești. Pentru că vor rămâne multe.

Pleacă. Să părăsești persoana care nu a fost vrednică să-ți stea alături pentru ceea ce ai avut de oferit. Pentru că, pur și simplu, nu avea nevoie de ele. Nu da vina niciodată pe insuficiența care te-a făcut să o simți.

Păstrează-ți sufletul pentru cineva care va fi mândru să te aibă alături. Nu da prea multe șanse oamenilor care nu au apreciat nici măcar prima șansă. Istoria este hârtie arsă.

Abonează-te pe:
Chris Oliver Google News Chris Oliver Facebook