Cercetătorii din Finlanda au studiat relația dintre durata somnului și consumul de fructe și legume, precum și rolul pe care îl joacă ora de culcare.
Mai multe legume și fructe pentru un somn mai bun, recomandă cercetarea finlandeză publicată recent în Frontiers in Nutrition, care a analizat relația dintre durata somnului și consumul de fructe și legume și invers.
Descoperirile echipei interdisciplinare de cercetători de la Universitatea din Helsinki, Institutul Național de Sănătate și Bunăstare și Universitatea de Științe Aplicate din Turku, au arătat în continuare că efectul asupra duratei somnului este influențat de tipul și cantitatea de legume și fructe, precum și acel cronotip nu pare să afecteze alegerile alimentare și durata somnului.
Importanța somnului
Echipa de cercetare a analizat datele din Studiul național „FinHealth 2017”. Un total de 5.043 de adulți, cu vârsta de 18 ani și peste (55,9% femei, vârsta medie 55 de ani), au răspuns la un chestionar detaliat care conținea 134 de întrebări despre compoziția și frecvența dietei lor zilnice în ultimele 12 luni și au raportat cronotipurile (de preferat ora de culcare), precum și durata lor obișnuită de somn într-o perioadă de 24 de ore.
Din răspunsuri au reieșit trei categorii de durate de somn: somn puțin (mai puțin de 7 ore/zi – 21%) cu o durată medie de somn de 6 ore, somn normal (7-9 ore/zi – 76,1%) cu o durată medie de 7, 7 ore 1i mult somn (peste 9 ore/zi – 2,9%) cu o durata medie de 10,1 ore.
În ceea ce privește cronotipul, majoritatea participanților (61,7%) s-au clasificat ca intermediari – fără preferință pentru ora de culcare, între tipurile de dimineață și seara – 22,4% erau tipuri de dimineață și 15, 9% seara.
Cercetătorii au inclus cronotipurile ca o variabilă în studiu, observând că multe cercetări anterioare nu le-au considerat potențiali factori de confuzie. Cu toate acestea, există cercetări care sugerează că cronotipurile pot influența comportamentul alimentar.
Cercetătorii au raportat: „Studiile au arătat că cronotipurile de seară sunt adesea asociate cu comportamente alimentare nesănătoase, inclusiv cu cele care au fost asociate cu obezitatea”.
Tipul și cantitățile
Persoanele cu somn regulat au consumat mai multe fructe și legume în toate categoriile, în comparație cu cei care au dormit mai puțin sau mai mult. Cu toate acestea, consumul de diferite tipuri de fructe și legume a fost asociat cu rezultate diferite.
Pentru categoria de legume, cercetătorii au raportat că:
„S-au observat diferențe semnificative în consumul de legume cu frunze verzi, rizomi și legume cu fructe (de exemplu, roșii, castraveți) între cei care au dormit normal sau puțin.
În mod similar, între cei normali și cei care dorm mult, s-au observat diferențe semnificative în consumul de legume cu frunze verzi și legume cu fructe. Cu toate acestea, alte legume proaspete și conservate, cum ar fi varza, ciupercile, ceapa, mazărea și fasolea, nu au prezentat diferențe semnificative.
În fructe:
„S-a observat o diferență medie semnificativă în consumul de fructe de pădure și alte fructe proaspete și din conserve, între cei care dorm normal și cei care dorm puțin. În schimb, în grupurile de somn normal și lung, singura diferență semnificativă a fost observată în consumul de mere.
Indiferent de intervalul de timp
Cercetătorii au remarcat, de asemenea, că durata somnului poate indica, într-o măsură mai mică, nivelurile așteptate de consum de fructe și legume.
Acest lucru se aliniază cu rezultatele unui studiu din 2023 din Jurnalul Internațional de Nutriție Comportamentală și Activitate Fizică, care a constatat că adolescenții au consumat mai puține fructe și legume atunci când nu au dormit suficient cu o noapte înainte.
Noul studiu a mai descoperit că cronotipurile joacă un rol redus în relația dintre consumul de fructe și legume și durata somnului. Studiul din 2023 nu a găsit nicio asociere între consumul de fructe și legume și cronotipuri.
În general, consumul redus de anumite fructe și legume a fost asociat, atât cu durata de somn mai lungă, cât și cu cea mai scurtă, au spus cercetătorii și au recomandat să fie efectuate studii de specialitate pentru a înțelege mai bine.
„Intervențiile direcționate care se concentrează pe subgrupuri (de fructe și legume) cu asocieri puternice, cum ar fi legumele cu frunze verzi și legumele cu fructe, pot duce la schimbări eficiente de comportament.
Sunt necesare cercetări suplimentare, în special studii longitudinale, pentru a înțelege mai bine aceste asocieri și implicațiile lor pentru sănătatea publică, în special în regiunile cu structuri ale populației și modele alimentare similare cu Finlanda”, au concluzionat ei.
