Nu este nevoie să le căutăm scuze celor care cred că o persoană, nu este altceva decât o atitudine (că nu are suflet sau sentimente).
Aceste persoane sunt cele care, stau o vreme, și apoi fac salturi spre “atitudini” noi. Și, aaaa…, au uitat să vă spună că au părăsit “barca”, de parcă este ceva neglijabil, ceva căruia nu trebuie să i se acorde valoare și importanță.
Din păcate, aceste persoane, au început să se înmulțească și, mai ales, să creadă că sunt greu de găsit și de neînlocuit.
În ultima vreme, comportamentele invalide, informale, lașe, sunt în creștere, pe măsură ce au început să se facă jocuri, cu adevăr și minciună, curaj și îndrăzneală, și toate în același timp.
Oamenii au încetat să vorbească și să-și spună adevărul, dar interzic minciuna și amăgirea.
Dumnezeu îl iubește și pe hoț, dar îl iubește și pe gospodar și, astfel, adevărul este arătat tuturor.
În ultimul timp, unii oameni încep să-și uite până și vârsta. De parcă nu le va fi cunoscută niciodată sau, de parcă, pe cartea de identitate va fi trecută cu zeci de ani în minus.
Însă, cea mai mare lașitate, este atunci când unele persoane “uită” să își informeze partenerul că au renunțat la relație.
Probabil că, o astfel de persoană, consideră a fi pierdere de timp să mai dea explicații, din moment ce la orizont se arată o nouă relație promițătoare.
Este greu de crezut că se întâmplă și astfel de lucruri, dar se întâmplă. Pur si simplu. Își adună lucrurile și pleacă. Când celălalt ajunge acasă, găsește casa goală, fără să găsească măcar un bilet scris sau să primească un mesaj. Fără nimic.
Sunt sigur că fiecare dintre voi a auzit despre astfel de cazuri, si că scuza principală a fost evitarea certurilor. Evitarea bunului-simț…, aș zice.
Așa că, ei, pur și simplu, “uită” să informeze că au părăsit relația în sine! Într-o relație este nevoie întotdeauna de doi. Dacă doar unul luptă pentru relație, trăiește singur… în doi. Și nu mai este relație.
