Dragostea adevărată este ascunsă în momentele simple, de zi cu zi, ale unui cuplu. Se găsește acolo unde există siguranță, acceptare și devotament. Nu vrea strigăte, gelozie și frică.
Este minunată, unică și calmă.
Iubește-ți oamenii cu calm și în liniște. Dragostea nu are nevoie de agitație. Are nevoie de afecțiune, îmbrățișări și devotament. Dragostea este calmă. Singuratică. Nu este nevoie de strigăte și dovezi.
Dovada stă în mâinile care îți sunt întinse, în îmbrățișarea strânsă și în zâmbetul lor. Observați zâmbetul oamenilor care se iubesc. Este calm și spațios. Ca un lac. Oamenii sunt calmi când se iubesc.
Gardieni neobosiți. Îngeri cu sânge în vene. Devin frumoși și strălucesc.
Deci nu striga dragostea. Ascult-o. Ea stă într-un colț și se odihnește când o cauți. Îi înțelegi pe cei care sunt iubiți. Pielea lor strălucește și ochii lor au ceva de vis. Dragostea este timidă. Sobră. Nu sună și nu țipă. Trăiește și respiră în piept ca un porumbel alb.
Iubește-ți oamenii dintr-un colț al lumii. Adoră-i îndeaproape. Acoperă-i cu îmbrățișările și sărutările tale și lasă-i să trăiască din nou așa cum își doresc. Nu-ți fie teamă să îi pierzi. Nu-i iubi să-i îneci, așa îi vei pierde. Iubește-i în așa fel încât să se simtă liberi.
