Pe măsură ce trec anii, rutina și obligațiile schimbă foarte mult relația cu persoana de lângă noi. Uneori ne întrebăm cine eram înainte de copii și de căsătorie. Dar atâta timp cât există iubire și înțelegere, nimeni și nimic nu poate ucide ceea ce am construit împreună cu persoana de lângă noi.
Dedicăm acest text cealaltă jumătate a noastră, care ne stă alături ca o stâncă, în toate furtunile și greutățile vieții:
Uneori simt că nu mă cunosc pe mine, persoana pe care ai cunoscut-o cândva. S-au schimbat multe la mine și știu că și tu le simți. Mintea mea este în altă parte zilele acestea când mă ții aproape.
Chiar dacă mă simt distant(ă), am nevoie de tine mai mult ca oricând.
Această viață frumoasă pe care am construit-o, va fi a noastră pentru totdeauna. Dragostea noastră este lipiciul care ne ține împreună și care nu ne lasă să ne pierdem unul de celălalt.
Aceste zile mici de sentimente mari și o micime care nu va dura. Într-o zi, ne vom uita în urmă, ne vom aminti de acea tornadă și ne vom întreba cum a trecut atât de repede.
Aceste zile sunt frumoase și dificile.
Încă ești tu și tot eu sunt, dar nu doar copiii noștri cresc. Nu mi-aș dori să fiu altundeva. Uneori, e adevărat, mă simt puțin pierdut(ă). Și totuși, nu m-am simțit niciodată mai complet(ă). Tu ești lumina care mă ghidează prin toate. Îți mulțumesc pentru că ești terenul meu stabil!
