Poate că, mulți dintre noi, am trăit momente în care o situație actuală seamănă cu ceva ce am trăit sau am văzut în trecut. Acesta este, pur și simplu, sentimentul pe care toți îl cunoaștem sub denumirea de déjà vu.
Să aruncăm o privire la elementele de bază:
Definiție
Cuvântul „déjà vu”, provine din franceză și înseamnă „deja văzut”. Aceasta este o anomalie în funcționarea memoriei noastre, care ne face să simțim că ceea ce se întâmplă, este asemănător cu ceva ce ne amintim, dar nu putem identifica sau nu ne putem aminti momentul sau locul în care s-a produs această situație.
Există 2 tipuri de déjà vu:
Déjà vu patologic, care este un simptom al anumitor afecțiuni neurologice, și non-patologic, pe care oamenii sănătoși îl experimentează ocazional.
Câteva fapte ciudate sunt asociate cu déjà vu:
Oamenii care călătoresc mult și se uită adesea la filme, experimentează déjà vu mai des decât alții. Capacitatea de a experimenta déjà vu-ul, scade odată cu vârsta. Cei care sunt obosiți sau stresați, experimentează déjà vu-ul mai des.
Există o experiență opusă, numită „jamais vu”, care provine tot din franceză și care înseamnă “niciodată văzut”, ceea ce înseamnă că o persoană nu poate recunoaște o situație pe care a trăit-o în trecut.
Există, de asemenea, câteva experiențe similare cu déjà vu-ul: déjà rêvé (deja visat) este sentimentul că ai văzut ceva pe care l-ai experimentat într-un vis, iar déjà entendu (deja auzit) este experiența de a te simți sigur că ai auzit ceva, dar nu îți amintești dacă era real sau imaginar.
Motive
Déjà vu-ul patologic, poate fi cauzat de probleme și boli (cum ar fi epilepsia) legate de lobul temporal al creierului – aici sunt stocate amintirile noastre.
Oamenii obosiți sau stresați, pot experimenta déjà vu, deoarece epuizarea lor, le afectează atât memoria pe termen scurt, cât și memoria pe termen lung, estompând-o.
Unele cazuri de déjà vu, pot fi explicate prin vise, ceea ce înseamnă că o situație familiară nu s-a întâmplat în realitate, ci ceva similar s-a întâmplat anterior într-un vis.
Există, de asemenea, o teorie conform căreia déjà vu-ul poate fi cauzat de așa-numita „procesare dublă”, atunci când semnalele de la simțuri intră în creier, nu o dată, ci de două ori, cu o întârziere de milisecunde. Când aceste semnale nu sunt sincronizate corespunzător, creierul percepe al doilea semnal ca fiind o amintire a primului.
