O să-ți dau un sfat. Nu pentru că mi l-ai cerut și nici pentru că ți-l datorez, ci pentru că, poate, pe viitor, îți va fi de folos și te va ajuta.
Nu înțelege că bunătatea și dragostea care ți se oferă, sunt ceva de la sine înțeles. Ceea ce ți s-a oferit, a fost un produs al iubirii, nu un schimb.
Cel care oferă, nu se așteaptă la reciprocitate de la tine, ci doar la apreciere. Ceea ce ți se oferă, este un cadou și nu un împrumut.
Te rog, dacă nu ai învățat să dăruiești, măcar învață să apreciezi.
Poate încă nu a reușit să-și potolească furia pe care a simțit-o când i-ai spus că momentele pe care nu reușești să i le dedici sau să le petreci alături de ea, sunt din lipsă de timp.
Mă întreb dacă te-ai gândit vreodată cât de mult au cântărit cuvintele tale pentru ea, spunându-i: „Știi ce compromisuri am făcut, ca să fiu aici cu tine?”
Pentru că, evident că nu te-ai gândit la cât de multe a sacrificat ea pentru tine, fără să le cântărească, fără să le măsoare, fără să le pomenească vreodată.
Nu pretinde să ți se înapoieze o datorie pe care nu ai plătit-o mai întâi.
Pentru că, dacă crezi că doar timpul tău este valoros, mai gândește-te. Poate că nici nu a cerut vreodată din timpul tău. Poate că nici nu a numărat vreodată câte minute, ore, zile, luni sau ani, a petrecut cu tine din timpul ei prețios. Timp pe care, ți l-a oferit dezinteresată, fără nicio intenție.
Timpul ei, pe care ți l-a dedicat, a fost pentru că i-a făcut plăcere să îți fie alături, fără să îți reproșeze nimic.
Să nu te miri că ai ajuns pe locul doi în viața ei.
Ea ți-a fost alături de fiecare dată când ai avut nevoie de ea. De fiecare dată când ai avut probleme, când ți-a fost greu, ea ți-a stat alături, a îndurat alături de tine, necondiționat.
Dar, din moment ce dorești să pui în balanța ceea ce ai oferit și ceea ce ai primit, am să-ți spun doar atât: „Nu contează ceea ce primești, ci bucuria cu care ți se oferă.”
