Dragostea este cea mai sacră, cea mai profundă, cea mai apropiată și poate singura expresie a stării noastre mentale de pe pământ. Dragostea poate face toate lucrurile acestea, da.
Am venit aici, pe pământ, sub această formă pământească, pentru a experimenta, pentru a învăța, pentru a ne aminti ce este iubirea, că toți suntem iubire – toți, fără excepție. Am venit să ne umplem de mai multă iubire și să o răspândim celor din jur..
O persoană care se iubește complet, și cu umilință, poate transforma viața celor din jur fără a face nimic special. Simpla ei existență, este cel mai strălucitor exemplu pentru noi toți.
Cum poate cineva să explice sensul cel mai profund, cel mai esențial al iubirii, în doar câteva cuvinte simple…
Pentru că de multe ori spunem că iubim, dar iubim la fel de mult ca celălalt? Dragostea este acceptarea completă a noastră și a celorlalți din jurul nostru. Dragostea înseamnă a-i permite celeilalte persoane să fie ceea ce este, fără a judeca, fără a dori să o schimbi.
Dragostea este dreptul la libertate deplină.
Libertate deplină de a fi cine sunt eu. Iar celălalt, să fie cine este. Împreună să coexistăm în armonie. Dragostea înseamnă acceptarea faptului că cercurile relațiilor umane se închid uneori.
Crezi că ai puterea să iubești de departe și să îi dorești celuilalt tot ceea ce este mai bun? Să te bucuri de bucuria celorlalți și să le permiți să fie departe de tine? Să fii în general mulțumit de bucuria celorlalți, de succesele lor, de dezvoltarea lor?
Dragostea înseamnă să realizezi pe deplin că toți suntem un întreg.
Fiecare dintre noi reprezentăm o piesă a aceluiași puzzle, iar atunci când unim piesele, se creează o inimă uriașă. Când realizezi pe deplin acest lucru, îi vei vedea pe toți diferit într-un tablou al iubirii și acceptării.
Și pe măsură ce propria ta iubire de sine crește, acel tablou se limpezește și se extinde. Și devine atât de frumos… Doar așa vei trăi cu adevărat și vei găsi sensul vieții.
