Viața este prea scurtă pentru a face față, mai mult de 3 zile, situațiilor efemere, și prea lungă pentru a vă lăsa să înțelegeți cât de efemere au fost.
Toți oamenii au probleme
Sunt mulți. Și au probleme mari. Da, pentru fiecare, problemele lui sunt mari. Cât de mari sunt, depinde de fiecare caracter în parte. Ceea ce acum arată ca un munte, în curând se va transforma într-o pietricică.
Timpul le va schimba, și pe tine la fel. Da, tu care acum ești prinsă sub greutatea problemelor, unde totul pare greu și totuși lipsit de greutate – dar întunecat.
Când accepți că unul și altul îți afectează viața, când spui: „nu mai suport”. Dar suporți.
Când nu poți schimba lucrurile, înduri. Dacă nu știi cum să faci pentru a le schimba sau nu accepți că trebuiesc schimbate, întreabă pe cineva care a trecut printr-o boală grea. Sau cineva care trece prin asta. Și rezistă.
Nu știi niciodată care sunt atuurile tale cu adevărat, până atunci când ai nevoie cu disperare de ele. Și atunci, vei fi surprinsă de puterea ta. Atenție! Ți-am spus la început că pentru fiecare, problemele lui sunt mari. Și ele erup. Ai dreptul de a primi recunoştință. Enervează-te, dar nu plânge! Pentru că plânsul te va scufunda în mizerie.
Un alt adevăr trist, nedrept și mizerabil.
Adevărul mizerabil este cel mai rău lucru care i se poate întâmpla unei persoane, și înseamnă boală. Dar nu vreau să vorbim despre boală…
Suntem trecători, suntem simple momente în timp.
Tu vei decide cât vor dura problemele tale. Și cu atât mai mult, când se vor termina, vei simți și mai mult să plângi. Dacă îți place să plângi, nu plânge. Nu. Pentru nimeni și nimic. Dragostea este un dar prea mare pentru a plânge. Lasă dragostea să te disciplineze.
