Știi, sufletele, nu sunt jucării cu care să te poți juca și, mai apoi, să le arunci, pentru că te-ai plictisit.
Oamenii nu sunt obiecte. Nu folosești oamenii până când îți îndeplinești scopul sau până când îți umpli timpul gol, ca mai apoi să îi distrugi. Sentimentele nu sunt obiecte de unica folosință, pe care să le înlocuiești atunci când te saturi de ele.
Știi, sunt unii oameni care se simt reali, care investesc semnificativ, care iubesc din greu. Sunt unii oameni care se predau, trup și suflet, atunci când se îndrăgostesc.
Sunt oameni care își oferă inima atunci când iubesc.
Care, dacă simt iubire, dau totul. Nu este nimic mai vulgar decât să nu le fie apreciate sentimentele, să nu le fie respectat “totul” acela pe care îl oferă cuiva.
Dacă nu simți la fel, pleacă. Dacă nu simți la fel, spune adevărul și pleacă, dar nu te juca, nu profita și nu înjosi un suflet. Nu apuca cu mâinile murdare o inimă care bate pentru tine.
Sufletele mor, știi, chiar dacă sunt intangibile. Sufletele plâng. Sufletele dor și este mare păcat dacă nu le atingi cu grijă, dacă nu le oferi atenție, dacă nu le apreciezi.
Este păcat că un suflet curat îți atârnă de gât, ca o medalie.
Dar te avertizez! Acel suflet curat, poate fi îngreunat de suferințele provocate de tine și te poate îneca în ape pe care tu însuți le-ai înnoroit, pentru a-ți spori ego-ul și încrederea de sine.
Oricât de plin ești de tine, un suflet curat, te poate conduce pe căi pe care nu le-ai anticipat. Știi, sufletele nu sunt jucării. Nu te juca cu ele, pentru că, la finalul jocului, s-ar putea să fii învins.
