Păcat că inimile noastre bat separat…

Păcat că inimile noastre bat separat...

Ce sentiment amar este acela să-ți fie dor de cineva, să ai doar câteva zile să vezi acea persoană și să simți că timpul a trecut…

Ce sentiment dulce este acela să fii îmbrățișat(ă), mângâiat(ă), privit(ă) în ochi și inundat(ă) de tandrețe.

Să te sărute și să te topești, să simți acea căldură, acea căldură dulce, să vrei să te tragă pe cărări familiare, pământești, dar în același timp fără precedent.

Mulți le cunosc, le-au gustat, dar puțini vor înțelege și vor dori să păstreze această bucată de dulceață în viața lor. Ce proști! Nu în fiecare zi bate inima pentru o asemenea senzație, pentru astfel de sentimente. Oportunitățile vin și pleacă. Ele apar și dispar.

Este așa păcat că sunt lăsate atâtea persoane dezolate și singure. Este păcat că inimile bat separat. În această viață, fără bucurie și monotonă a noastră, inimile noastre trebuie să se coordoneze și să bată împreună, tare și intens!

Abonează-te pe:
Chris Oliver Google News Chris Oliver Facebook