Acum văd cât de benefică poate fi o plimbare, o simplă plimbare când ești prost dispus. Obișnuiam să nu ies, pentru că nu aveam chef. Acum îmi dau seama că, chiar dacă ieși și mergi pe următoarea alee, chiar și asta te va ajuta.
De ce?
Pentru că în interiorul casei, închis, simți că problemele tale sunt uriașe, nesfârșite. Când ieși, constați că locuința ta are câțiva metri pătrați, iar exteriorul este mai mare.
O plimbare, nu este doar o plimbare.
Este o întâlnire cu o cunoștință care apare din senin, un “bună” pe care îl vei auzi și te va înveseli atunci când stima de sine nu este la cote maxime. Chiar dacă mergi la restaurantul din cartier, îți vei face o favoare. Vei ieși prin perdele și dintre cei patru pereți, vei respira un aer nou.
Nu te lăsa să te târăști prin cameră, din pat în canapea, arătând ca un cadavru. Ridică-te și aruncă-ți apă pe față, spală-ți sufletul, deschide ușa și ieși. O scurtă plimbare îți poate schimba, nu numai starea de spirit, ci și modul tău de a gândi.
Vorbind, interacționând, privind spre cer, vei descoperi mai realist că totul în viață este trecător. Mersul pe jos nu îmbunătățește doar aspectul fizic, ci limpezește mintea, elimină gândurile negative și creează euforie.
Într-o plimbare se pot întâmpla multe surprize.
Sa vezi o persoană cunoscută și să interacționezi, să primești ajutor de unde te aștepți mai puțin, să te bucuri de soare într-o vizită în parc. Nu te priva de oportunitatea de a te plimba. Îți va schimba starea de spirit. Pentru că viața este scurtă și nu merită irosită.
