Cel care trădează este, el însuși, întunecat în momentul în care comite trădarea.
De asemenea, este o persoană amăgită care experimentează, în acel moment, o confuzie interioară. O confuzie care l-a îndepărtat de adevăratul său sine.
Trădarea provoacă confuzie și celui care o primește. Indiferent de felul relației din care provine, trădarea este întotdeauna dureroasă și traumatizantă.
Încălcarea obligațiilor morale de către o persoană apropiată, are ca efect capabilitatea de a ne dezorienta și, în cele din urmă, chiar de a ne afecta permanent încrederea în ceilalți oameni.
Trădarea vine întotdeauna de la cel la care ne așteptăm cel mai puțin, de la persoana în care avem cea mai mare încredere.
Această deschidere a sufletului nostru, care ajunge să fie o sabie cu două tăișuri, zdrobește și provoacă sângerare în interiorul nostru.
Oricât de dureros ar fi, te-ai gândit vreodată și la cel care trădează? De ce a făcut-o? Știu, în durerea ta, nu o să-ți pese să încerci să pătrunzi în sufletul celui care te-a rănit.
Omul care te trădează este și el o victimă… a caracterului său rău. Este un om care, în acel moment, se lasă purtat de motivele sale inferioare și uită de valorile morale superioare.
În acel moment, nu reușește să înțeleagă că promisiunile și angajamentul lui moral, au mai multă valoare decât orice altceva și lasă interesele temporale să-l ghideze.
Nu merită să simți ură, ci milă pentru cel care trădează.
Este un om confuz, un om care a devenit dezorientat și și-a pierdut scopul și busola morală. Este un om care se teme să nu rateze lovitura. O creatură care, în acel moment, se confruntă cu o dilemă emoțională.
Nu merită să-ți lași mintea să simtă ură pentru un astfel de om. Chiar dacă el nu înțelege, totuși a comis o trădare mai mare împotriva lui însuși, decât împotriva ta. Omul care te trădează, te poate răni. Dar nu te poate face să-ți pierzi încrederea în oameni – ca întreg.
