În loc să tânjim după oamenii sau după lucrurile pe care le-am pierdut, ar trebui să învățăm să ne bucurăm și să apreciem oamenii pe care îi avem alături acum.
În timpul vieții noastre, pierdem mulți oameni pe care îi iubim.
Nu ne referim doar la decese, ci și la mulți oameni importanți care au trecut prin viața noastră și, din anumite motive, nu mai fac parte din viețile noastre.
Când pierdem pe cineva, trecem printr-o perioadă în care încercăm să înțelegem de ce s-a întâmplat asta. Modul în care trecem prin acest proces și concluziile pe care le tragem ne vor ajuta să înfruntăm viitorul.
Să aruncăm o privire mai atentă.
Ceea ce pierzi, nu te lasă întotdeauna să mergi înainte „cu inima ușoară”. Este important să îți continui viața cu conștiința curată, lăsând în urmă relațiile complicate care te pot face să te simți mai mult nefericit(ă) decât echilibrat(ă).
Societatea este construită pe pilonii vitezei și fragilității relațiilor. Vrem totul și ne dorim ca “totul” să se întâmple acum.
Concentrându-ne toată atenția pe muncă, pe nevoia de a ne îmbunătăți, pe obținerea și acumularea de lucruri, toate acestea ne fac să uităm de valoarea iubirii pure și de partea esențială a relațiilor noastre personale.
Dacă menținem acest mod de viață, vom ajunge să pierdem tot ceea ce considerăm cu adevărat important. Și ceea ce pierdem, este o rană pe care o vom purta pentru totdeauna în inimile noastre.
Ezitarea este cel mai mare dușman al conștiinței depline.
Este o atitudine față de viață, care te împiedică să încetinești și să apreciezi tot ceea ce te înconjoară, inclusiv oamenii importanți din viața ta.
Legăturile puternice sunt întărite prin iubire autentică, reciprocitate și recunoaștere. Dacă oamenii din jurul tău nu se simt așa, atunci riști să-i pierzi.
Relațiile ar trebui cultivate și hrănite.
Merită să încetinești și să te uiți la ceea ce ai în fața ta. Este important să știi ce are valoare reală în viață. Poate părea evident, dar nu toate persoanele au capacitatea de a stabili priorități în viața lor și de a ști ce este important și ce nu.
Știm cu toții că obligațiile de muncă sunt importante pentru a ne putea întreține familia și pentru a duce o viață decentă. Uneori, însă, putem pune ștacheta prea sus, rezultând mult stres și presiune psihică, care ne afectează sănătatea și relațiile.
Sensul vieții este acela de a ști să menținem echilibrul și de a ne putea reorienta atenția, interesele și motivațiile asupra lucrurilor care ne îmbogățesc viața, nu material, ci emoțional.
Nu este nevoie să gândești precum: „trăiește ca și cum nu ar exista mâine” sau „îmbrățișează-ți copiii la fel de strâns ca și cum ar fi ultima oară când îi vei vedea”. Nu ar trebui să cădem pradă acestor gânduri fataliste, ci să ne lăsăm să ne bucurăm din plin de prezent.
Fiecare pierdere vine cu durere.
Chiar și atunci când separarea este necesară, trecem printr-o perioadă de introspecție în care ne vindecăm multe dintre răni. Prin urmare, pentru a putea evita astfel de situații, ar trebui să fim pregătiți.
Ar trebui să realizăm că nimic în această viață nu durează pentru totdeauna. Suntem simpli trecători într-o lume incertă. Dacă îi iubești pe unii oameni, merită să ai grijă de ei și să-ți exprimi sentimentele, astfel încât ei să fie mereu alături de tine.
Nu vorbim doar despre relații romantice.
Toate relațiile au nevoie de îngrijire și de atenție: acordă-le copiilor tăi atenție, grijă și respect, astfel încât să fie mereu aproape de tine, chiar și după ce vor crește.
Fă același lucru cu prietenii tăi și cu restul familiei tale.
Dacă îi iubești pe unii oameni, apreciază-i cât timp sunt alături de tine. Altfel s-ar putea să regreți în cazul în care îi vei pierde sau dacă ei decid să te părăsească.
