Undeva, între rutina zilnică și micile satisfacții aduse de proiectul la care lucrezi, va veni acel moment în care, în mod magic, vei schimba dimensiunea.
Și te vei simți de parcă ai intrat într-un tunel, care te va transporta în spațiu și timp, într-o altă epocă, în care te vei vedea ca spectator la acea iubire care te-a marcat.
Acea imagine care se desfășoară în fața ta, îți va aminti că atunci ai tratat acea persoană ca pe o simplă cunoștință, chiar dacă ți-ai dat seama, odată cu trecerea timpului, că nu era doar atât.
A fost „dragostea vieții tale” și cicatricile lăsate de acesta, continuă să existe.
Ele încă există, pentru că nu le poți lăsa să plece. Ceva te îndeamnă să te conectezi la acea persoană. Dacă nu o poți face cu imaginea ta de acum, atunci o vei face cu imaginea ta de atunci, prin amintiri.
Aceste momente, care au fost adunate într-una dintre cele mai frumoase cutii ale minții tale, constituie trecutul tău. Și da, cu siguranță, într-o clipă, poți călători înapoi în timp și îți poți aminti tot ceea ce îți dorești, dar nu vei experimenta exact același sentiment.
Marile iubiri, s-ar putea să nu te părăsească niciodată.
Poate că ele sunt mereu acolo așteptând ocazia să apară la suprafața gândurilor tale.
Poate că tu însuți le cauți, nu renunți la ele și nu-ți permiți să mergi mai departe. Motivul pentru care se întâmplă acest lucru, nu este unul specific, dar nici nu vrei să te implici și să analizezi ce se întâmplă.
Dar oricât ai analiza, totul a fost în trecut, le-ai făcut, acum vrei doar să trăiești și să-ți urmezi cursul vieții – cel puțin așa spui.
Dar, haide, că sunt unele sentimente pe care refuzi cu încăpățânare să lași praful pe rafturile minții tale să se așeze pe ele. Le porți cu tine în viața de zi cu zi, le trăiești și le ai în minte indiferent de ceea ce faci. La urma urmei, acele amintiri au fost făcute cu o încărcătură emoțională mare. Le vezi cu ochii rațiunii și înțelegi unde ai greșit.
Pentru că ceea ce ai făcut greșit atunci, știi cum să faci corect acum.
Acum, acea dragoste din trecut, care nu a evoluat dar a rămas în tine vie, acționează ca un mentor în alegerile tale viitoare.
Atunci când vei reuși să te împaci cu tine însuți, vei accepta și faptul că această mare iubire a trecut – a dispărut. A plecat, dar a lăsat cea mai frumoasă amintire, care a rămas strălucitoare în sufletul tău.
Marile iubiri nu părăsesc niciodată gândurile noastre.
Doar atunci când există o altă iubire, mai mare, reușește cumva să le înlocuiască pe cele anterioare, dar asta se întâmplă rar.
Dar până atunci, această iubire va exista mereu în noi, va fi mereu amprenta noastră. Pentru unii, numele, locurile, obiceiurile și poate un cântec, vor fi de ajuns pentru a le înlăcrima ochii.
