Când eram copii mici, eram forțați să iertăm. De exemplu, când un alt copil ne lua jucăria, era obligat să-și ceară scuze și noi eram obligați să le acceptăm. La maturitate însă, se întâmplă exact invers: de multe ori așteptăm scuze, dar de cele mai multe ori le așteptăm în zadar.
Desigur, chiar și atunci când ceilalți ne cer scuze, nu uităm niciodată ce ne-au făcut și purtăm povara acestor insulte pentru tot restul vieții. Și fiecare greșeală ulterioară, mărește această povară, împiedicându-ne să trăim o viață fericită. Există oameni care îi pot ierta chiar și pe cei care nu merită, pentru că știu că:
Ne ajută să mergem înainte.
A nu ierta, înseamnă a păstra ranchiună, dispreț și resentimente. În acest fel, păstrăm durerea înăuntru. Continuăm să ne oprim asupra evenimentelor din trecut, care ne-au rănit, în loc să ne concentrăm asupra evenimentelor plăcute din prezent.
În primul rând, noi suntem cei care au cea mai mare nevoie să oferim iertare.
Credem că iertarea este doar despre cel care ne-a rănit sau jignit. Însă, adevărul este că și noi avem nevoie să oferim iertare, ca să putem merge înainte și să nu trăim în trecut.
Iertarea este pentru toată lumea.
Iertarea nu este doar pentru cei care își cer scuze. Oamenii puternici, îi iartă chiar și pe cei care nu merită, astfel, prin comportamentul lor iertător, nu por permite ranchiunei să îi afecteze și pe cei din jurul lor.
Dacă nu ar fi așa, totul s-ar transforma într-o traumă sau într-un complex, și îi poate face pe cei din jurul nostru să fie neîncrezători.
Iertarea înseamnă că suntem eliberați.
Doar atunci când iertăm, ne putem împăca cu trecutul și, astfel, nu-l mai lăsăm să ne strice viitorul. Cu iertare, durerea dispare și se creează spațiu pentru sentimente noi și fericite.
