Suflete urâte pe care le descoperi mult prea târziu. Suflete urâte ascunse în oameni care arată ca îngerii. Un subiect pe care l-am amânat luni de zile, sperând că poate ceva mă va determina să-mi schimb părerea.
Mi-e teamă de cuvintele pe care le voi folosi pentru a descrie aceste suflete, mi-e teamă de durerea care se va revărsa din mine și va fi transpusă în cuvinte. Așadar, a venit momentul să vă povestesc despre acești oameni.
Suflet urât, înseamnă persoană “urâtă”.
De o urâțenie care nu se vede cu ochiul liber, o urâțenie bine ascunsă în adâncul sufletului. Este ca și cum un cuțit îți este băgat încet în spate, până în punctul în care nu-l poți vedea nici măcar când întorci capul.
Oamenii care te ucid cu un zâmbet, care te rănesc crezând că meriți asta, care te împovărează cu poverile lor atât de ușor și te torturează cu o moarte lentă, plină cu emoțiile tale care se estompează una câte una.
Oameni cu zâmbete false, îmbrățișări pline de spini și vorbe ironice.
Vina nici nu-i atinge. Aspectul lor arată gelozie și resentimente pentru tot ceea ce este frumos în jurul lor. Îi recunosc pe cei nevinovați de departe și își pun planul în acțiune. Un plan care are un singur scop, ca nimeni să nu mai creadă în dragoste și adevăr. Să fie toți ca ei.
Tari ca piatra și perfizi ca șerpii. Ei fac găuri peste tot și nu vor altceva decât să facă rău. Ei nu cunosc binele, nu l-au lăsat să intre în ei.
Cuvintele precum iubire, compasiune, înțelegere, milă, le sunt complet necunoscute. Oameni cu suflete “urâte”. Ei sunt cei pe care, dacă îi observi devreme, s-ar putea să fii scutit de otrava lor. Dar dacă reușesc să te infecteze, îți lasă cicatrici pe suflet și pe corp care nu te vor părăsi niciodată.
Nu merită să fii împotriva lor. Tot ce merită ei, este milă.
Să-ți pară rău pentru ei pentru că nu știu ce înseamnă fericirea prin iubire, nu știu ce înseamnă să faci bine și să-ți umple sufletul cu asta. Să fugi de ei, asta este tot ceea ce merită. Ei sunt minciuni fără suflet. Dedicat tuturor celor care mi-au poluat viața cu “urâțenia” lor!
